pentru ca ma binedispune oricand :D

so fucking true.

ieri am fost la strand. dupa lungi cugetari daca are rost pe asa o vreme, daca sa mergem la No Name, Heaven, Mall, ne-am decis pentru Termal. intram asadar. cumparam ceva de baut. ne asezam pe niste sezloange pozitionate astfel incat nici sa fii fost soare n-avea cum sa ajunga la noi. ma dezbrac. intru in apa care nu era calda, dupa cm te-ai fi asteptat din numele strandului (la naiba, ma cunsolez cu gandul ca nu voi fi fost singura proasta care a mers aolo avand pretentia sa gaseasca apa calda). si dupa cateva ture de bazin am placerea sa vad o cunostiinta (as fi vrut sa am privilegiul sa il numes prieten dar din pacate nu am avut atatea tangente cu el. cu toate acestea, am tot respetul pentru el.) care imi face cu mana si imi arata unde sta chemandu-ma acolo. zambesc pana sa realizez ca e probabil acmpaniat de nemernicul despre care scriam acum ceva timp. deci cu inima in dinti, picioarele tremurand si o vadita enervare pe chip ies din apa ma duc nervoasa la sezlong, imi iau cursurile in timp ce am grija sa imi aranjez parul (sa vada nemernicul ce a pierdut). cu coltul ochiului ma uit la el si enervarea imi creste tot mai mult. cu ce tupeu se arata aici dupa ce nu m-a mai sunat de o luna?! de ce tocmai aici?! de ce tocmai acum cand oricum am niste zile aiurea?! de ce naiba nu am mers eu altundeva?! imi scot telefonul si incep sa sun. incep sa ma plimb de colo in colo. ma asez intr-un final pe un sezlong de unde ma poate vedea prea bine. si aud : Kitzuuuu! zambesc cu cata demnitate imi mai permite inima si fac cu mana de parca eu as fi regian aAngliei. revin la conversatia mea. nu trece un minut ca sa imi pot reveni si ma trezesc cu nemernicul pe sezlongul langa mine. cata impertinenta imi spun in timp ce il ating pe bratul bronzat. imi retrag repede mana. termin conversatia d ela telefon. si ma intind cu el la povesti. ironiile obisnuite. cu tot efortul meu de a nu-i arata cat m-a iritat lipsa unui telefon, nu pot. nu e prost, realizeaza repede. ceea ce ma irita si ma tare. pleaca toti prietenii lui. ramane cu mine. evident crezand ca vom pleca impreuna. nu va tin pe jar, nu am plecat impreuna. nu de data asta. radem, ma enerveaza. ma sitm vinovata sa rad cu nemernicul. ii spun ca e un nemernic. o canalie. pramatie de om. spune calm ca nu a mai auzit de mutl cuvantul canalie. rad din nou. ii spun ca as fi vrut sa sune, dra ca e bien ca nu a sunat. am trecut mai usor peste imi spune ca vroia sa vada cand voi lasa eu orgoliul al o parte si voi suna. nu il cred. ma convinge. imi spun ca sunt o naiva. imi aminteste de altcineva. ma afecteaza. ii iau ochelarii de soare si mi-i pun pe ochi in speranta ca ma va citi mai greu cu ei pe ochi. in van. mea culpa, sunt prea usor de impresionat. imi spune ca sunt aroganta. ii spun secretul meu. rade. imi dau pumni imaginari ca i-am spus asa ceva. ii spun ca barbatii sunt de vina pentru firea complexata a femeilor. pentru ca le complimenteaza prea rar. imi spune ca asa e el. ca nu imi va spune niciodata ca sunt frumoasa. sau buna. si ca stie in schimb ca sunt f desteapta. si ca in schimb sunt prea fricoasa ca sa traiesc viata din plin. imi spuen sa port mai des ochelarii rosii. si sa gandesc mai putin. sa simt mai mult. si ca nu stiu sa innebunesc barbatii. ii spun ca are partial dreptate. din nou imi aminteste de El. ma linisteste faptul ca ma citeste doar partial. nu stei unele chestii, ii spun ca nu am cunoaste delok. zambeste si stiu ca e eronata afirmatia mea. stiu ca ma cunoaste. imi spune ca nu ii plac inhibitiile mele. repet mereu ca nu imi place ca nu m-a sunat. ca nu mai am nici un interes sa il revad. nici nu am de fapt. doar sinceritatea lui imi place. si atat. si faptul ca asta il face diferit de toti. dar ramane un nemernic. un nemernic care a declansat o noua criza de personalitate in mine. care m-a facut sa imi amintesc ca uneori las o impresie mult prea cenusie. ca sunt greu de iubit. daca nu chiar imposibil. ca nu am acel ceva sa il faca s aisi piarda mintile dupa mine. ca nu l-a descperit de fapt. nemernicul! ma intreb daca chiar crede tot ce mi-a spus..sau daca vrea doar sa ma deruteze. sunt confuza. si nervoasa. nu vreau sa-l mai revad. asta cu siguranta. il blestem. si sper sa vina ziua cand ii va spune cineva lui tot ce mi-a spus el mie. sa il deruteze in halul asta. sa il bage in ceata totala. sa il trezeasca la realitate sua din contra, sa il adoarma. nemernicul! cate nu mi-a zis! canalia! geniu?l!

capsunii.

1 kg capsuni. 5,9 RON. check. 1kg rosii. 5 RON. check. un castravete. 3 Ron. check. implicit se intelege k mi-am primti banii pe luna asta din moment ce fac cumparaturi. deci, cu plasele in mana, cu parul in vant si ochelarii de soare pe nas, ma indrept spre supraincalzitul meu apartament. cu privirea in fata, mersul madru, spatele drept si insotita de fraze de genul ''ce faci pisi?'' (de parca nu e evident ca merg undeva /:)...). deci sa revin...mergand eu asa ca Scufita rosie spre casa bunicii, observ cum fuge o fetita de vreo 7 ani cu parul mult prea ars de la vopseaua de par folosita pematur. fetita, murdara pe fata de praf si cu mainile pline de pamant, rochita patata de Dzeu stie ce, se uita la mine si spune : ''Frumoaso, imi dai si mie?'' fiind constienta de mirosul pregnant de capsuni ce il lasam in urma, pricep rapid ce vrea sa spuna si ii zambesc dupa ce bag mana in punga si ii umplu mainile de capsuni. cu zambetul pana la urechi si cu ochii sclipindu-i ca vazele de cristal de la Medias imi murmura: ''Multumesc, esti tare frumoasa'' si fuge. ridic capul si vad cum se opreste peste 20 de metri langa alta fetita si un carucior. ma rata cu mana si o aud cum le spune: ''cere-i si tu la Frumoasa!''. ma aporpiu si pana sa apuce sa intinda mainile fetita bag mana in punga si ii umplu si ei mainile. intreb daca baietelul din carucior are voie. dau din cap amandoua si cu gurile pline de capsuni spun la unison: ''da cum sa nu1 multumim domnisoara!'' in final vien si a treia fetita si ii umplu si ei manutzele. ii las extaziati de gustul capsunilor iar cand ies de la magazin ii vad cum vin cu mama lor impingand caruciorul si imi zambeste plina de bunavointa. ai fi crezut ca imi va cere si ea capsuni. dar nu o afce. imi spune doar ''Multumesc, esti intr0adevar tare frumoasa!''. mi-a mai ramas cam jumatate de kg de capsuni. adica 3 RON. 3 RON si o zi mult mai insorita si frumoasa.

primavara si romantismul.

diferit.

nu imi plac filmele siropoase. nu ma impresioneaza revederile. nu ma uitam la surprize surprize. si totusi niciodata nu raman imuna la acea scena clasica din filem unde un soldat vine acasa pe o alee ponosita, cu hainele rupte. si sare in bratele iubitei cu rochie inflorata. si fata lui obosita se invioreaza pentru cateva clipe. ador imaginea soldatului epuizat de razboi. si schimbat de razboi. ador imaginea soldatului per total. cu costumele lor (fara sa para vreun fetis). am cunoscut odata un soldat. primul lucru care imi vine in minte sunt ochii lui albastrii. alt fel de albastru decat au oamenii normali. un albastru ce releva marea involburata a unui suflet atat de ordonat. si atat de perfect. are gustul cultivat pentru estetic. insasi trasaturile lui sunt cele ale unui barbat frumos ai anilor '60. iar zambetul lui pe care il vedeam atat de rar ascundea mai multe decat marea din ochii lui. si era o fire atat de ciudata. era atat de calm mereu. si imi dadea mereu impresia ca ar cauta ceva. parca ar cauta o lume de mult apusa. parca ar cauta acea sclipire a trecutului unde toate erau mai bune. si aveam mereu impresia ca are mult mai multe de spus decat spune. ca isi suprima prea mult sentimentele. asta pentru ca era soldat. si pentru ca era prins intr-o lume care nu l-ar fi inteles niciodata. si in care u se potrivea. era ca un gentleman in mijlocul unor circari. cu un joben mult prea elegant pe langa nasul roshu al clownilor. iar bastonul lui ar fi mereu lovit de bicicletele lor. un soldat intr-un cabaret. care ar rade si ar glumi, dar in adancul ochiilor lui ar fi constient ca e o lume parvenita si scarbit ar pleca in toiul noptii plimbanu-se pe strazi in cautarea unui motiv. in cautarea unei lumini. in cautarea unei carti intr-un bar deplorabil. il vedeam ca pe un geniu inchis intr-un sanatoriu. puternic subapreciat. si-mi pare rau pentru el. pentru ca e ca ashley wilkes. iubind, metaforic desigur, o scarlett o'hara. in lipsa unei melanie. era un om prea romantic intr-o lume prea perfida. iar acum, tot ce mai vad din el e un plictis de viata si o darzenie de a continua lupta cu o lume ce nu o intelege si nu o vrea. poate el nici nu stie cum e cu adevarat. poate nu l-am inteles eu niciodata. dar vreau sa cred ca intr-o zi lumea va vedea ce om curajos e. si cat de diferit e fata de restul lumii. sper ca lumea sa vada intr-o zi domnul din el. si sufletul din spatele celor mai albastrii ochi ce i-am cunoascut vreodata.

el, un nou nemernic.eu, aceeasi proasta.

am dat din nou de un nemernic. am ajuns la concluzia ca nici daca le dau search pe Google nu ii gasesc asa usor. deh, cu totii avem talente de la mama natura. al meu e sa atrag barbati care nu merita atentia nici a mea nici a altora. si cu toata constientizarea a acestui fenomen, tot nu ma pot feri de ei. e ca atunci cand porti galben si toate mustele se prind de tine. si te enerveaza si juri sa nu mai porti galben niciodata. dar e la moda. asa ca porti din nou. ei, galbenul asta ma seaca teribil. iar am lasat galbenul sa-mi invadeze garderoba. iar insectele mi-au acoperit din nou inima si mi-au impaienjenit ratiunea pentru o noapte. la naiba cu zambetul vostru pervers. si cu privirea voastra pe cat de patrunzatoare pe atat de superficiala. la naiba cu atingerea ta si cu buzele tale. si cu minciunile tale dulci ce mi-au delectat pentru cateva ore orgoliul. dispari, tu si amagirile tale. tu si minciunile tale murdare. mangaierile tale pacatoase si atat de placute. dispari cu toata carisma ta. cu felul tau de a ma tine treaza toata noaptea. cu povestile tale atat de captivante in care ma pierdeam. cu rasul tau atat de simpatic. cu inima ta atat de corupta. cu vorbele tale mieroase. cu sinceritatea ta enervant de atragatoare. dispari cu sharmul tau. cu inteligenta ta perfida. dispari cu pacatele tale. si cu pacatele mele. cu dorintele ce le trezesti in mine. cu toate simturile ce prind viata cand te apropii. dispari cu cutia Pandorei cu tot! oricum e prea tarziu. caci odata cu atingerea sufletului meu ai dezlantuit furia Pandorei. si toate inhibitiile mele s-au evaporat in inaltul cerului. si cele mai intunecate forte au prins viata. iar dorinta, gelozia, mandria, ura, pasiunea, lacomia, toate au iesit infometate de materializare. dorinta de a cuprinde tot ce pot cu toate simturile. gelozia ca nu pot face asta. mandria ca am atatea de oferit. ura ca nu meriti. pasiunea de a iubi. lacomia de a fi singura iubita. dispari tu, cel are trezesti ce e mai rau in mine! dispari tu, cel care ma faci sa uit de cum ar trebui sa fiu. dispari tu cel care imi areti ca principiile mele sunt doar prejudecati deghizate. dispari tu care nu cunosti norme si reguli. tu, care ma faci sa nu mai cred in nimic din ceea ce credeam. dispari tu, care ma faci sa vad ca lumea e mutl prea perfida pentru mine. tu, care in unele momente ma faci sa cred ca sunt la fel ca lumea. ei bine, nu sunt. sunt mai buna. sutn mai buna decat sunt cand sunt cu tine. si pentru asta te urasc! te urasc ca nu vezi ca merit mai mutl decat imi oferi tu! te urasc pentru ca nu esti constient ca nu ma meriti! dispari tu, cel care incerci sa transformi ingerul din mine in demon. dispari tu, cel care ma faci uneori sa uit ca sunt buna. si ma faci sa cred ca sunt rea. dispari tu, cel care aprinzi focul din mine care a mocnit din cauza altui nemernic! dispari cu ispitele tale! dispari si ia-ma cu tine!