gustul noului.

ma sufocau peretii albi cu tablouri portocalii. ma iritau rafturile cu carti si laptopul de pe masa. ma zgariau pe timpan sunetul frigiderului. ma speria marimea redusa a camerei. iesind in strada inca nu reusisem sa scap de sentimentul de sufocare. asfalt. beton. pubele de gunoi. cersetori. si mult mult zgomot. camioane imense cu bere ce descarcau lazi de Ursus. si taxiuri. in mod uimitor nimeni nu calxoneaza. dar parca e mai enervant decat daca ar claxona. si randuri nesfarsite de masini. o lume mecanizata la maxim. nu mecanizarea ma calca pe nervi, ci faptul ca am ajuns sa o cunosc sunt din octombrie aici si ma fascineaza orasul la maxim. atunci cum explic perioada aceasta in care simt ca sunt satula de Timisoara? nelinistita, caut altceva. intr-o joi seara ma hotarasc sa caut asta la Budapesta. la cetatea de pe deal, la Nelson's pub...la Dunare. la podul acela ce mi s-a parut magnific ( cam rurala gandirea, da deh :)) ). la supa crema de ciuperci si la '' water with no gas''. koszonom ( sau ceva de genu' ). la Merlot-ul unguresc. la un hotel de 4 stele. doua zile si doua nopti superbe. pe balconul hotelului unde puteam inspira nu doar aer ci si viata. privind Tisa de la etajul 8, e prima oara cand nu simt frica privind apa. sunt deasupra lumii. simt cum ma cuprinde un sentiment nesatvilit de liniste. mi-am calmat setea de nou. cel putin pentru seara asta. am evadat, am gresit, am inselat asteptarile unora, am trait senzatii noi, am deschis ochii, am dormit cand trebuia sa fiu treaza si am stat treaza cand trebuia sa dorm. m-am enervat ca nu stiam limba. m-am ametit de la doua pahare de vin si am vorbit numai prostii, desi nimeni nu poate afirma cu putere asta. am fost timida. am prins curaj. am gustat Ungaria cum stiam mai bine. modesta. nestaula. fricoasa. curajoasa. cu interes. cu patos. cu pofta. iar acum stau din nou in camera de camin din care ma mut astazi. se pare ca nu mi-au ajusn schimbarile. in doar 24 de ore am decis sa ma mut, am incheiat contractul si m-am pomenit cu 3 chei in mana. plina de entuziasmul primei zile de scoala arunc toate nimicurile de pe rafturi in pungi de metro si trolere si realizez ca zilnic avem sansa sa facem ceva nou. fie Ungaria, fie noua adresa de pe Intrarea Roma, moment de moment gustul necunoscutului si noului ma cuprinde. si e cel mai dulce gust ( dupa Milka Noisette :D )

i feel this is...

cred k oricine poate continua fraza asta..da, e traditionala ''i feel this is the beginning of a beautiful friendship'' sau pe romaneste ''hai sa ramanem prieteni''...hai sa fim seriosi...intr-un context de genul : stii..am realizat(dupa vreo luna, altii dupa vreun an) ca nu ne potrivim, momentan ma simt confuz/a, cred k ar trebui sa luam o pauza'' cine isi doreste sa auda: i feel this is the beginning of a beautiful friendship? personal fraza asta ma scoate din sarite..indiferent de trecutul si istoria relatiei ce se termina din d-zeu stie c motive (dar cu siguranta nu pt k el/ea e confuz/a sau k nu ne potrivim) fraza asta chiar reuseste tot timpul sa amplifice nervii din momentul ala...in momentele alea chiar nu am nevoie de inca un prieten si chiar nu vreau sa ma gandesc ca va trebui sa privesc persoana cu care am totusi niste amintiri de denul ''mmm..'' cum o privesc pe prietena mea cea mai buna..be serious..chiar vrei sa ramanem prieteni? chiar vrei sa t sun maine sa mergem la o alergare in parc? si chiar nu te vei simti incomod? parca iti vad deja fatza confuza si privirea aia''eee..n-o lua chiar asa''...chiar o sa ma suni tu cand peste maxim o saptamana vei iesi cu tipa blonda cu picioare de 1.50 care iti da tarcoale ca sa-mi povestesti ce corp perfect are? sa nu ne mintim pe noi insine..te stiu cat de cat..ma stii si tu..nu e momentul sa fim best friends...inca mi-e greu sa fiu langa tine, inca ma simt incomod sa te sun, inca nu inteleg faza cu ''nu ne potrivim'' si inca simt nevoia sa mi-o clarifici..deci hai sa ne scutim de disecari a problemei de ce noi doi n-am putut fi impreuna si hai sa scapam de cliseul :'' te sun, mai vorbim'' ..pentru ca stim amandoi ca nu o sa ma suni. nu pana nu vei fi sigur k am pe altcineva ... nu pana va disparea din ochii mei ceatza aia ce nu stii nici tu daca e tristezte, dorinta de razbunare sau durere...eu o sa revin la cliseurile ''o sa fie bine'', ''o sa-mi revin'', ''mai sunt si altii pe lumea asta'' si cu timpul o sa-mi revin... si iarta-ma dak momentan chiar simt nevoia sa renunt la cliseul ''i feel this is the beginning of a beautiful friendship''..guess what? it's not..it's not the beginning of a beautiful friendship..it's just the end of a much too short (and beautiful why not admit it?) relationship...